Venirea unui copil pe lume este asociată acum și cu multe cheltuieli în plus. Când avea fetița mea opt săptămâni și am mers pentru prima dată la munte m-a întrebat unchiul ei daca cheltuim mulți bani. Răspunsul l-a mirat: nu. În afară de Pampers (cam 200 de lei pe lună), pentru că ea mi s-a părut prea slăbuță pentru scutecele textile pe care le cumpărasem deja și zac nefolosite într-un sertar, până la 6 luni nu i-am cumpărat decât câteva hăinuțe, pentru că primisem patru șaci când ea avea câteva zile, ser fiziologic, comprese sterile, betadină și Vigantol. Toate costă aproximativ 100 de lei și nu le cumperi în fiecare zi. De ce nu am cheltuit sume imense pentru fetița noastră?
1. N-am cumpărat cărucior. Când încă eram însărcinată am cumpărat un SSC Boba Carrier 4G. A costat 450 de lei. Eu am purtat-o de pe la 3 săptămâni pentru că are un sistem special pentru nou-născuți. Merge până la 20 de kg. Mi se urcă părul în cap când îmi plânge cineva de milă că îmi port copilul. Ba nu am viață, ba îi stric coloana, ba o să rămână crăcănată. Ei bine, e foarte sănătoasă, are picioarele drepte și suntem împreună foarte fericite. O port și acum, la 1 an și 4 luni, aproape 5 kilometri zilnic. Și nu mă doare coloana. Nici nu obosesc. Deși am 1,78 și 49 de kg. De ce? Doctorul Eckhard Bonnet, specialist în pediatrie și medicină sportivă, explică pentru mine:
-copilul simte căldura corpului și bătăile inimii celui care îl poartă;
-este conștient de mirosul pielii acestora;
-simte și aude vocea(având urechea pe pieptul purtătorului);
-este complet îmbrățișat și se simte în siguranță;
-poate să eructeze cu ușurință și digestia îi este stimulată:
-pentru purtător însemnă armonie în domeniul psiho-vegetativ, copilul simte că ești relaxat;
-acest tip de purtare se aseamănă cu ”purtatul” copilului în uter
Tot el mai spune despre copilul purtat că dobândește mai multă putere fizică, o dezvoltare mai bună a sistemului nervos și abilități sociale mai bune (abilitatea de a se integra). În cărucior bebelușul se simte abandonat. El nu vede nimic în jur până pe la 6 luni. Mama sau tatăl nu are mâinile libere. În trecut, cărucioarele nu existau. Copii mici erau cărați chiar și la muncă. Au fost la început un privilegiu pentru cei bogați: dadaca plimba copii celor privilegiați.
Este foarte important ca sistemul de purtare folosit sa fie ergonomic. Adica sa fie in forma M, sa aiba banda lata, sa nu-i atarne picioarele bebelusului. Altfel, chiar poate fi foarte nesanatos.
Recunosc, când avem acces la informații, când sunt atâtea studii, nu-i înțeleg pe cei care aleg să dea 2000 de lei pe un cărucior ca să se simtă copilul confortabil în el. Vă spun eu, chiar dacă îl poleiți cu aur, el nu o va face. Pentru că are nevoie de voi, părinții lui, să vă simtă aproape.
2. N-am cumpărat LAPTE PRAF. Deși în primele două luni am avut ceva probleme cu alăptatul nu am renunțat. Doar 2% dintre femei chiar nu au lapte. Din cauza unor probleme medicale. Restul, sunt fabulații. Pentru medici este mai ușor să-ți recomande lapte praf și să rezolve problema luării în greutate. Tot laptele matern e consistent. Dacă ai probleme cu alăptarea, poți apela la un consultant. Uitați o listă aici: http://www.scutecele.ro/blog/lista-cu-consultantii-alaptare-din-romania. Recunosc, a mâncat și ea, până acum, 4 biberoane de lapte praf. Odată când mi-a fost teribil de rău. Btw, poți alăpta și când ești răcită. Chiar îi transmiți anti-corpi copilului. Și odată când am fost nevoită să plec fără ea patru zile din țară. N-aș mai repeta experiența. Deci n-ai nevoie să cumperi biberoane, sterilizator și alte lucruri pe care ti le bagă pe gât industria pentru bebeluși. Când crește, mâncarea o poți prepara acasă. E mult mai sănătoasă dacă ai ingrediente crescute natural.
3. N-am cumpărat pătuț. Aici chiar aruncam banii pe geam. Ea a dormit prima dată cu mama mea în cealaltă cameră, pentru că mie îmi era frică că o să o strivesc. Dorm profund. Evident, am făcut o mare prostie. Și până când nu am luat-o cu noi în pat, la 2 luni, n-a dormit nimeni în casa noastră. Apoi totul a decurs normal. Am avut totuși un pătuț, primit, care acum îl folosim drept loc de joacă, pentru că se transformă în țarc. De la Nuna. A fost util când trebuia să merg în altă cameră fără ea dar puteam trăi și fără el.
4. N-am cumpărat leagăn pentru bebeluși. Pentru că am preferat să o plimbăm și să o facem să fie fericită noi, nu un aparat.
Au fost multe lucruri pe care nu am aruncat banii. Dacă mergeți în magazinele pentru copii, o să le vedeți voi. Altfel nu înțeleg cum a ajuns Bebe Tei cât un hipermarket. Recunosc, am investit ceva în haine din lână merinos pe care le recomand cu drag atât pentru copii cât și pentru adulți. Pentru că mențin temperatura corpului. Și nu o îmbrac decât cu haine din materiale naturale. Oricât de frumoase ar fi altele. Am scris acest articol pentru ca să înțelegeți că Dumnezeu ne-a lăsat copii perfecți. Dar au nevoie de dragostea și atenția noastra. Cele două lucruri nu pot fi cumpărate din niciun magazin. Și cu siguranță ei vor fi sănătoși și fericiți.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu